Inca putin si trece un an care si-a lasat mare amprenta in sufletul meu. Vine iarasi Toamna.. nostalgie si melancolism. Fericire ! Aleile parcului presarate cu sute de frunze uscate in culoarea soarelui. Fie ca ploua, fie ca razele cerului se strecoara printre copacii care leapada frunze, acelasi peisaj e, aceeasi stare mi-o transmite, aceeasi amintire. Si vantul va ridica cate un nor de frunze de pe pamant.. se va auzi iar fosnetul acestora. Atunci cu siguranta a venit toamna.
Si urmeaza ploile. Zilele acelea triste pe care le petreci in casa privind din cand in cand cum ploua, cum totul parca se topeste si incet, incet.. dispare toata culoarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu